Posibilitățile de economisire ale angajaților români au scăzut în acest an, la fel și speranța de a se retrage din activitate mai devreme. Doar 3 din 10 economisesc regulat, iar 40% au strâns mai puțini bani decât în 2022.
Scumpirile tot mai mari la produsele esențiale pun presiune pe bugetele angajaților români. Dintre aceștia, doar 3 din 10 spun că reușesc să pună bani deoparte cu regularitate, în timp ce aproape 50% declară că economisesc doar din când în când, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare bestjobs. Peste 40% dintre cei care economisesc au strâns anul acesta mai puțini bani decât anul trecut, în timp ce 31% au reușit să mențină ritmul și nivelul de economisire.
În cazul celor care nu au primit măriri salariale care să acopere inflația, situația a fost și mai dificilă, mai ales că salariul este sursa principală de venit pentru 86% dintre români. Alți 17% se bazează și pe câștigurile din investiții, 13% pe veniturile obținute din joburi part-time sau proiecte de freelancing, iar 5% pe cele provenite din chirii.
Salariul este sursa principală de venit pentru aproape toți angajații români, ceea ce influențează foarte mult capacitatea acestora de a economisi într-un context economic instabil. Atunci când creșterea salarială nu acoperă rata inflației, scade automat și procentul disponibil pentru economii. Dacă în 2022, 45% dintre respondenți economiseau 10% din venitul lunar și 35% între 11-20%, anul acesta situația s-a modificat considerabil. Doar 35% mai redirecționează între 1 și 10% din veniturile lunare către economii, 21% pun deoparte între 11 și 25%, iar cei care reușesc să economisească mai mult de 26% din venit sunt foarte puțini – 4%, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.
Cei mai mulți economisesc pentru a avea o plasă de siguranță în caz de urgență (42%), 15% pun bani din salariu deoparte pentru investiții ulterioare în imobiliare, bursă, mărfuri sau monede, 13% pentru a-și asigura traiul pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, iar 11% plănuiesc să-și deschidă o afacere. Doar 9% iau în calcul să se retragă mai devreme de pe piața muncii cu banii economisiți, în timp ce alți 12% spun că nu vor să se bazeze doar pe pensia de stat.
Procentul celor care se așteaptă să se poată retrage din activitate după vârsta de 60 de ani a crescut de la 60% anul trecut la 65% anul acesta. Doar 12% speră să se poată pensiona mai devreme, între 50 și 59 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, aproape 40% dintre respondenți consideră că o sumă suficientă pentru a se putea pensiona ar fi între 50.000 și 100.000 de euro, 21% apreciază că ar avea nevoie de peste 100.000 de euro pentru o perioadă liniștită la pensie. Procentul celor care cred că necesarul ar depăși 250.000 de euro este de 43%.
Pensia publică și pensia privată Pilon 2, la fel de importante în planurile de pensionare
3 din 4 respondenți spun că economisesc pentru pensie prin Pilonul 2, pe care îl consideră mai mult decât important (65%) pentru perioada când se vor retrage din activitate. În total, peste 8 milioane de români contribuie în prezent la Pilonul 2, conform datelor oficiale. Aproximativ 21% dintre respondenții la sondajul bestjobs spun însă că nu știu care este situația contului lor de pensie privată obligatorie Pilon 2.
Privind planurile de retragere din activitate ale românilor, aceștia se bazează în principal pe pensia oferită de stat (65%) și tot atâția pe pensia privată obligatorie Pilon 2. Alte surse din care să-și asigure traiul după ce ies din câmpul muncii sunt economiile realizate până la acea vârstă (45%), câștigurile din investiții (41%), pensia din Pilonul 3 (9%) și veniturile de pe urma asigurărilor sociale (4%).
Aproape 7 din 10 iau în calcul contribuția la pensie atunci când acceptă o ofertă de job. În plus, pentru aproape 60% dintre respondenți ar conta foarte mult dacă angajatorul oferă un instrument suplimentar de economisire, cum ar fi Pilonul 3 de pensii private facultative. Mai mult, 58% dintre angajații intervievați declară că ar schimba cu siguranță jobul actual pentru o ofertă care include instrumente suplimentare de economisire, în timp ce 17% ar lua în calcul această opțiune.
Sondajul a fost realizat în luna octombrie 2023, pe un eșantion de 1.300 utilizatori de internet din România.
