Incendiul produs în 14 septembrie pe platforma industrială Carfil din Brașov ar fi fost provocat în cadrul unei operațiuni de sabotaj coordonată din Federația Rusă, susține Serviciul Român de Informații (SRI). Trei cetățeni străini, doi bieloruși și un ucrainean, sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat și condamnă „cu toată fermitatea” orice implicare a Federației Ruse în acte de sabotaj pe teritoriul țării.
Serviciul Român de Informații a anunțat că, împreună cu parteneri din România și din străinătate, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă și implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, de pe platforma industrială Carfil din Brașov.
Este importantă însă o distincție: incendiul nu este prezentat de anchetatori drept un incendiu care ar fi distrus fabrica CARFIL SA. Potrivit DIICOT, focul a izbucnit pe o platformă industrială aflată în imediata apropiere a CARFIL SA, filială a CN ROMARM, și a afectat sediile mai multor societăți comerciale.
Nicușor Dan: „Condamn cu toată fermitatea orice implicare a Federației Ruse”
Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat după informațiile făcute publice de SRI și procurori și a calificat orice implicare rusă în asemenea acțiuni drept o încălcare gravă a suveranității și securității României.
„Condamn cu toată fermitatea orice implicare a Federației Ruse în acte de sabotaj pe teritoriul României. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și reprezintă o încălcare gravă a suveranității și securității țării noastre”, a transmis președintele. Nicușor Dan susține că asemenea acțiuni trebuie privite într-un context mai larg, al operațiunilor hibride pe care le atribuie Federației Ruse.
Șeful statului enumeră tentativele de influențare a proceselor electorale, campaniile de dezinformare, războiul informațional, atacurile cibernetice și sabotajele, despre care spune că fac parte dintr-o strategie mai amplă îndreptată împotriva statelor europene.
În opinia președintelui, aceste episoade nu trebuie tratate drept incidente fără legătură între ele, ci drept elemente ale unei campanii coordonate care urmărește să creeze diviziuni în societățile europene și să afecteze capacitatea acestora de a investi în propria securitate și în apărarea comună.
„Nu trebuie să ne amăgim în privința naturii acestei amenințări. Războiul hibrid este purtat de ani de zile, sub forme diferite”, a mai transmis Nicușor Dan. Președintele spune că intensificarea acestor acțiuni impune o vigilență mai mare și o evaluare permanentă a riscurilor, iar România va continua cooperarea cu aliații din NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană.
Președintele felicită SRI, MAI, DIICOT și DGIA
Nicușor Dan a făcut referire directă și la ancheta privind incendiul de la Brașov. „Salut eficiența tuturor profesioniștilor din cadrul SRI, MAI, DIICOT și DGIA care au acționat pentru a-i identifica atât pe cei care au provocat incendiul de pe platforma industrială Carfil, cât și pe adevărații responsabili din spatele acestui act provocator”, a transmis șeful statului.
Președintele atrage atenția și asupra rolului rețelelor sociale în recrutarea persoanelor care ajung să participe la astfel de acțiuni. Potrivit acestuia, investigația Carfil arată cât de ușor pot fi folosite platformele online de entități ostile pentru identificarea și manipularea unor persoane, până la implicarea acestora în activități ilegale.
Nicușor Dan spune că populația trebuie să fie conștientă de aceste riscuri și să trateze cu atenție ofertele sau mesajele suspecte primite în mediul online.
Trei cetățeni străini, cercetați pentru tentativă la acte de diversiune
Ancheta penală este desfășurată de DIICOT-Structura Centrală și Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, cu sprijinul informativ al SRI. Procurorii au identificat trei suspecți: doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, rezidenți în state ale Uniunii Europene. Aceștia sunt considerați de anchetatori membri ai unei rețele de sabotaj.
Potrivit DIICOT, probele strânse până în prezent indică implicarea celor trei în incendiul de la Brașov. Judecătorii Curții de Apel București au emis mandate europene de arestare în lipsă. Doi dintre suspecți au fost identificați și arestați preventiv în Germania, unde, potrivit procurorilor români, ar fi pregătit comiterea unor fapte similare.
Cel de-al treilea suspect a fost localizat în Polonia, iar în 26 octombrie 2026 a fost emis și pe numele acestuia un mandat european de arestare. Autoritățile române fac demersuri pentru aducerea celor trei în România. Cercetările sunt desfășurate pentru tentativă la acte de diversiune.
Nu doar România s-ar fi aflat pe lista țintelor
Anchetatorii spun că activitatea celor trei nu s-ar fi limitat la incendiul din Brașov. Din actele de urmărire penală ar rezulta că suspecții vizau și alte obiective din România și din alte state ale Uniunii Europene.
SRI oferă o imagine și mai amplă. Serviciul susține că persoanele din rețea primeau din Federația Rusă o listă de ținte care cuprindea facilități de producție de armament, atât de stat, cât și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial.
SRI afirmă că investigațiile desfășurate în 2026 au identificat și alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau folosite pentru instruirea forțelor armate ucrainene.
Potrivit evaluării serviciului, scopul acestor operațiuni ar fi intimidarea, afectarea capacităților de apărare și diminuarea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională.
Aceste afirmații reprezintă evaluarea oficială a SRI, în timp ce răspunderea penală concretă a persoanelor cercetate urmează să fie stabilită în cadrul procedurilor judiciare.
Cum ar fi recrutați oamenii pentru operațiunile de sabotaj
SRI avertizează că recrutarea pentru asemenea operațiuni poate începe aparent banal, cel mai frecvent prin intermediul rețelelor sociale.
O persoană poate primi inițial o ofertă de bani pentru observarea sau fotografierea unui obiectiv. Ulterior, sarcinile pot deveni progresiv mai grave și pot ajunge, potrivit serviciului, până la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate.
Coordonatorii ar putea exploata vulnerabilitățile financiare, dependențele sau antecedentele penale ale celor recrutați și ar putea folosi presiuni sau șantaj în cazul în care aceștia încearcă să renunțe.
Pentru ascunderea identității și a deplasărilor ar fi utilizate transporturi, cazări și mijloace de plată pe numele altor persoane, cartele telefonice din state terțe și aplicații de mesagerie criptată. SRI subliniază însă că asemenea elemente, luate separat, nu reprezintă o dovadă că o persoană este implicată într-o operațiune de sabotaj.
România promite un răspuns coordonat cu NATO și Uniunea Europeană
În reacția sa, Nicușor Dan spune că statul român va continua să acționeze pentru prevenirea unor asemenea incidente, identificarea persoanelor implicate și protejarea infrastructurilor critice. Cooperarea internațională este, în opinia președintelui, esențială.
„Răspunsul nostru trebuie să fie unul comun, coordonat și credibil, bazat pe solidaritate și capacitatea de a acționa împreună”, a transmis șeful statului, mulțumind partenerilor externi implicați în anchetă.
SRI anunță, la rândul său, că verificările continuă împreună cu DIICOT, Ministerul Afacerilor Interne și Direcția Generală de Informații a Apărării, precum și în cooperare cu parteneri europeni și transatlantici.
Cazul Carfil are astfel două planuri distincte: ancheta penală, în care trebuie stabilită răspunderea individuală a celor trei suspecți, și atribuirea la nivel de securitate națională, unde SRI afirmă explicit că rețeaua era coordonată din Federația Rusă.
Cei trei suspecți beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive.
