Guvernul a adoptat la data de 11 decembrie 2025 un pachet de modificări legislative care întăresc protecția angajaților împotriva violenței și hărțuirii la locul de muncă, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Noile măsuri aliniază legislația românească la Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019, ratificată de România prin Legea nr. 69/2024.
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a explicat motivația acestor schimbări, subliniind impactul real pe care hărțuirea îl are asupra vieții de zi cu zi a angajaților: „În fiecare zi sunt oameni care pleacă la muncă cu o teamă ascunsă: teama de a fi umiliți, intimidați, hărțuiți. O teamă pe care, probabil, nu o spun nimănui, nici familiei, nici colegilor, dar care le apasă viața în fiecare zi.”
Potrivit Ministerului Muncii, modificările vizează trei acte normative și introduc obligații clare pentru angajatori. Legea securității și sănătății în muncă a fost completată astfel încât angajatorii au la dispoziție 90 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial pentru a-și adapta regulamentele interne. Acestea trebuie să includă reguli explicite de prevenire a violenței și hărțuirii, evaluarea riscurilor psihosociale împreună cu sindicatele sau reprezentanții salariaților, informarea și instruirea angajaților, precum și mecanisme confidențiale de raportare a abuzurilor. Nerespectarea acestor obligații poate fi sancționată cu amenzi între 3.500 și 7.000 de lei.
„Am propus și au fost adoptate trei acte normative care pun accent pe demnitatea și protecția angajatului. Regulamentele interne vor fi schimbate, procedurile vor fi clar stabilite, iar fiecare angajat va ști unde și cum poate semnala o situație de hărțuire”, a declarat ministrul Petre Florin Manole.
Modificările aduse Codului Muncii extind protecția angajaților dincolo de spațiul clasic de lucru. Noile prevederi se aplică în toate spațiile publice și private care constituie un loc de muncă, în zonele de odihnă sau masă puse la dispoziție de angajator, în timpul deplasărilor de serviciu, al cursurilor de formare, al evenimentelor legate de muncă, precum și în comunicările online profesionale. „Protecția angajaților se va aplica în toate spațiile publice și private atunci când acestea constituie un loc de muncă”, a subliniat ministrul.
De asemenea, angajatorii au obligația să protejeze victimele împotriva oricăror represalii, să asigure confidențialitatea procedurilor și să respecte dreptul la viață privată al persoanelor implicate. În situații de pericol grav și iminent, angajatorul poate modifica temporar locul sau felul muncii, cu acordul salariatului, sau poate acorda zile libere plătite, inclusiv atunci când nu este posibilă munca în regim de telemuncă. Pentru nerespectarea acestor măsuri sunt prevăzute sancțiuni între 30.000 și 50.000 de lei.
Totodată, Guvernul a extins competențele inspectorilor de muncă, prin modificarea legii de organizare a Inspecției Muncii, astfel încât aceștia să poată investiga direct cazurile de violență și hărțuire la locul de muncă.
Ministerul Muncii arată că scopul acestui pachet legislativ este consolidarea protecției salariaților și apărarea demnității umane, în acord cu drepturile fundamentale prevăzute de Constituția României, legislația europeană și documentele internaționale privind drepturile omului.
