Ministerul Muncii a prezentat reforma salarizării în sectorul bugetar. Proiectul prevede reducerea sporurilor, salarii mai predictibile și bonusuri bazate pe performanță.
Noul proiect promite „muncă egală, plată egală”, eliminarea discrepanțelor și o salarizare corelată cu economia.

Ministerul Muncii a lansat proiectul privind reforma salarizării în sectorul bugetar, document care promite reașezarea întregului sistem de plată pentru angajații statului, prin reducerea discrepanțelor salariale, limitarea sporurilor și introducerea unor criterii unitare de performanță.
Potrivit documentului oficial, reforma urmărește „restabilirea echității în sectorul bugetar”, după ani în care sistemul de salarizare a fost modificat prin zeci de acte normative și intervenții considerate discreționare. Ministerul arată că doar între 2017 și 2022 legea salarizării a fost modificată prin 43 de acte normative și două decizii ale Curții Constituționale. Noua reformă propune introducerea unei structuri unitare de salarizare, în care funcțiile similare să fie încadrate în aceleași grade salariale, pe baza unei evaluări analitice a complexității muncii.
Unul dintre obiectivele centrale este reducerea sporurilor. Documentul arată că aproximativ 55% dintre sporurile existente ar urma să fie eliminate, iar cele rămase vor fi acordate doar pentru condiții excepționale de muncă și limitate la o medie de 20% pentru fiecare ordonator principal de credite. Ministerul susține însă că salariile aflate în plată nu vor scădea. Aproximativ 44% dintre angajații din sistemul bugetar ar urma să primească diferențe compensatorii pentru menținerea nivelului actual al veniturilor.
Documentul introduce și un sistem de premiere a performanței. Bonusurile ar urma să fie acordate în funcție de rezultate și standarde profesionale, pentru maximum 30% dintre angajați, iar premiile pot ajunge la 10–20% din salariul de bază. Ministerul afirmă că reforma are și un rol fiscal important. Creșterile salariale ar urma să fie corelate cu evoluția economiei și cu spațiul bugetar disponibil. În document se precizează că valoarea de referință pentru salarii va putea crește doar dacă situația economică permite acest lucru.
Proiectul prevede și schimbări pentru administrația locală. Guvernul intenționează să reintroducă grile salariale unitare pentru primării și consilii locale, cu diferențiere în funcție de mărimea unităților administrativ-teritoriale. În analiza prezentată de Ministerul Muncii apar și exemple concrete de creșteri salariale estimate pentru mai multe categorii profesionale. Printre domeniile avantajate se numără sănătatea, cultura și asistența socială. Documentul indică majorări semnificative pentru muzeografi, asistenți medicali, asistenți sociali sau personal debutant din sistemul public.
Reforma salarizării este inclusă în jaloanele asumate de România prin PNRR, iar proiectul de lege urmează să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Cronologia prezentată de Minister arată că procesul de reformă a început încă din 2022, prin consultări cu sindicatele și evaluări realizate împreună cu Banca Mondială.
Ministerul avertizează că lipsa reformei ar menține actualele dezechilibre și ar genera în continuare costuri mari pentru stat, inclusiv prin procesele câștigate în instanță de angajații din sectorul public. Potrivit documentului, doar în 2026 statul ar urma să plătească peste 7 miliarde de lei pentru drepturi salariale obținute prin hotărâri judecătorești.


















