Cătălin Țucureanu, cercetător ştiinţific în imunologie şi vaccinologie la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, a explicat ce știm până acum despre imunitatea oferită de doza booster de vaccin anti-COVID, într-un interviu acordat la digi24.
Avem pe piață vaccinuri care sunt foarte eficiente față de toate varintele de virus SARS-CoV-2 care circulă în prezent, deci prioritatea cea mai mare ar trebui să fie vaccinarea unui număr cât mai mare de oameni, pentru a reduce numărul de forme severe, al spitalizărilor și al deceselor, subliniază însă Cătălin Țucureanu.
„Este adevărat, s-a observat că împotriva infecției – deci, nu a formelor severe de boală – după o anumită perioadă de la administrarea schemei primare de vaccinare, pe undeva pe la 5-6 luni, nivelul de protecție scade. Se menține în continuare un anumit nivel de protecție, dar acesta este mai redus comparativ cu perioada de imediat după vaccinare. Evident, o contribuție la asta o are și varianta Delta, care este mult mai transmisibilă, iar în acest context – transmisie de variantă Delta + scădere a imunității împotriva infecției – mai multe autorități publice din lume au luat decizia de a administra și o a treia doză de vaccin începând undeva în jurul a șase luni de la schema primară de imunizare”, a explicat cercetătorul de la Institutul Cantacuzino.
Această a treia doză aduce un plus de protecție față de infecție, deci inclusiv față de formele cu simptomatologie ușoară sau absentă, aduce protecție și față de formele severe, dar trebuie subliniat că schema primară de vaccinare protejează foarte bine împotriva formelor severe de boală, a insistat Cătălin Țucureanu.
Este recomandabilă doza booster și dacă nu suntem în categoriile de risc?
În principiu, doza booster e recomandată și permisă oricui și trebuie să ținem cont și de rata de transmisie foarte mare, atrage atenția cercetătorul. „Dacă vaccinarea ne protejează – să zicem – de 5 ori de a ne infecta, dar trăim într-o zonă cu rată de transmisie foarte mare, așa cum este în această perioadă, orice măsură suplimentară, fie că e vorba de doza a treia, fie de respectarea cu strictețe a măsurilor non-farmaceutice, ajută suplimentar și scade suplimentar riscul de infecție”, a punctat Cătălin Țucureanu.
De ce ne infectăm, dacă facem vaccinul?
Avem vaccinuri foarte eficiente, dar nu sunt perfecte. În perioade de transmisie foarte mare, un vaccinat o să aibă un risc de infecție mai mic, dar tot o să aibă un anumit risc de infecție. Însă el va face o formă mult mai ușoară de boală și asta este o dovadă că vaccinurile sunt, totuși, eficiente față de evoluția severă, spitalizare și deces. Evident, nici aici lucrurile nu sunt perfecte. O persoană foarte, foarte vulnerabilă, o persoană în vârstă, o persoană cu anumite comorbidități are în continuare un risc mai mare de evoluție severă a COVID-19. Dar prin vaccinare acest risc o să scadă semnificativ, a explicat specialistul de la Institutul Cantacuzino.
E recomandată doza 3 și copiilor și adolescenților?
În momentul de față, este permisă vaccinarea cu doza a treia pentru orice persoană care a făcut schema primară de vaccinare, dar recomandarea fermă pentru doza a treia este pentru persoanele cele mai vulnerabile, pentru că această doză de rapel le-ar crește suplimentar protecția. La aceste persoane chiar și la celelalte vaccinuri se vede scăderea protecției în timp.
Însă și o persoană mai tânără poate alege să facă doza a treia pentru a fi protejată suplimentar.
E relevant testul de anticorpi după vaccin?
În momentul de față, este absolut irelevant acest test de anticorpi după vaccinare, spune cercetătorul. Dacă pentru anumite boli pe care le cunoaștem de ceva mai mult timp un test de anticorpi este suficient pentru a putea prezice și nivelul de protecție, în cazul COVID-19 acesta nu este atât de relevant, iar anticorpii în niciun caz nu trebuie să ne ghideze o decizie de a face doza a treia sau de vaccinare inițială. S-ar putea ca un nivel de anticorpi să fie protector pentru o anumită variantă virală, dar nu și pentru altă variantă virală, a explicat el.
„Este greu de spus acum ce evoluție o să aibă virusul, ce variante ar putea apărea și dacă este nevoie să vaccinăm în continuare. Cert este că atât timp cât avem un bazin foarte mare de oameni susceptibili să se îmbolnăvească, virusul va continua să evolueze cu o frecvență relativ mare și ne putem aștepta și la alte variante virale, poate și mai transmisibile, care pot ocoli, cel puțin parțial, răspunsul imun generat de vaccinare sau de trecerea prin boală”, a declarat Cătălin Țucureanu.
De ce ar trebui să se vaccineze și persoanele trecute prin boală?
Chiar și în cazul persoanelor care au trecut prin boală, este recomandată vaccinarea. Datele pe care ne bazăm sunt cele din teren. Există un studiu al CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA – n.r.) care arată că persoanele care au trecut prin boală cu 90 – 180 de zile înainte au un risc de cinci ori mai mare de a se infecta decât persoanele care au fost vaccinate cu cele două doze din schema de vaccinare primară cu un vaccin ARN mesager.
Într-adevăr, și trecerea prin boală protejează, cel puțin pentru o perioadă de timp, dar există și studii care arată că vaccinarea poate aduce un plus de protecție. În plus, persoanele trecute prin boală și vaccinate au un nivel de protecție mai mare decât persoanele doar vaccinate sau doar trecute prin boală.
Atât timp cât nu există un profil de risc diferit la persoanele care au trecut prin boală, se recomandă ca și acestea să se vaccineze pentru a avea această protecție suplimentară. Dacă am trecut prin boală și ne și vaccinăm, avem un risc mai mic de a face COVID-19, a arătat Cătălin Țucureanu.
Va exista și o doză 4 de vaccin?
Este imposibil de spus în momentul de față când și dacă ar trebui să mai facem și o a patra doză de vaccin anti-COVID. Sunt mai multe elemente care ar conduce la o asemenea situație, spune expertul.
Putem să ne așteptăm la o altă scădere în timp a eficienței vaccinurilor, dar nu știm care o să fie magnitudinea acestei scăderi în timp: dacă o să fie această scădere în timp sau în cât timp se va produce.
Al doilea element necunoscut și foarte important este evoluția virusului. Avem vaccinuri pentru care protecția durează toată viața, dar în general și patogenii față de care protejează aceste vaccinuri au o evoluție foarte lentă sau sunt foarte stabili. Avem și vaccinuri pentru care este nevoie să revenim anual cu vaccinarea, așa cum se întâmplă în cazul vaccinului antigripal, pentru că și virusul se modifică și necesită revaccinare, a explicat la Digi24 Cătălin Țucureanu, cercetător ştiinţific în imunologie şi vaccinologie la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.
Sursa digi24.ro
Citește și:
OMS va stabili în curând recomandările de utilizare a pastilelor antivirale contra COVID-19
Comments 2