Un exemplar a unuia dintre cele mai importante acte ale Marii Uniri este expus în prezent în expoziția permanentă a Muzeului Municipal Dej. Istoricul Constantin Albinetz explică faptul că „Rezoluția Unirii, unul dintre documentele naționale cele mai valoroase, stă la loc de cinste în muzeul dejean”. Documentul provine din familia lui Ștefan Cicio-Pop, președintele Consiliului Național Român Central, originar din satul Șigău, aflat lângă Dej.
Potrivit istoricului, exemplarul expus este identic cu originalul, deoarece la 1 decembrie 1918 „au fost elaborate probabil mai multe exemplare”. Rezoluția adoptată la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a consfințit decizia celor 1.228 de delegați aleși democratic, care au votat Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.
Documentul include puncte esențiale privind autonomia provizorie a teritoriilor unite, principiile fundamentale ale noului stat, recunoașterea libertăților naționale, omagierea eroilor și mulțumirile adresate Puterilor Aliate pentru sprijinul acordat. Constantin Albinetz sintetizează structura documentului, subliniind că acesta cuprinde „principii de alcătuire a noului stat român și un salut adresat noilor națiuni eliberate”.
În ziua Marii Uniri, după verificarea delegaților, Adunarea Națională a fost constituită sub conducerea unor personalități de prim rang: Gheorghe Pop de Băsești, episcopii Ioan Ignatie Papp și Demetriu Radu. Vicepreședinți au fost Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop și Ioan Flueraș. Vasile Goldiș a citit Rezoluția, care a fost votată în unanimitate. Au fost create două instituții-cheie: Marele Sfat Național Român, cu rol legislativ, și Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu.
O delegație formată din Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Miron Cristea și Iuliu Hossu a prezentat documentul regelui Ferdinand la București, confirmând unirea Transilvaniei cu România.
Dejul și fruntașii Unirii
Dejul a fost un centru activ al mișcării unioniste. „Orașul Dej… a fost unul dintre centrele cele mai importante ale mișcării românești din 1918”, afirmă Constantin Albinetz. Aici au acționat fruntași precum Teodor Mihali, Alexandru Vaida-Voevod și Ștefan Cicio-Pop.
Alexandru Vaida-Voevod, originar din Olpret (astăzi Bobâlna), a prezentat în Parlamentul de la Budapesta, la 18 octombrie 1918, Declarația de autodeterminare a națiunii române. Din casa lui Teodor Mihali din Dej erau trimiși emisari peste Carpați pentru a lua legătura cu Casa Regală și guvernul României, primind totodată mesaje de sprijin pentru organizarea unirii.
Dej și comitatul Solnoc-Dăbâca au trimis la Alba Iulia o delegație numeroasă: 68 de delegați din comitat și 11 din oraș. Unirea a fost sărbătorită cu entuziasm, drapelul tricolor fiind sfințit în biserica greco-catolică, după care mulțimea s-a adunat în piața centrală.
Legiferarea unirii în Parlamentul României la finalul lunii decembrie 1918 și recunoașterea internațională din cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919–1920) au consfințit definitiv noul stat român unitar.
Text adaptat după Constantin Albinetz, Muzeul Municipal Dej.
