Muzeul Etnografic din Reghin deţine în patrimoniu o colecţie impresionantă de lăzi de zestre din secolul al XIX-lea precum şi numeroase colecţii privind ocupaţiile agricole, păstoritul, vânătoarea, pescuitul sau cele meşteşugăreşti în lemn, piele şi metal, transmite AGERPRES.
Colecţia lăzilor conţine un număr de 28 de piese, dintre care 25 lăzi de zestre, dintre care două sunt pictate. În colecţia muzeului, din punct de vedere al formei, putem distinge două tipuri de lăzi – lada paralelipipedică, cu capacul plat, şi lada cu capacul construit din scânduri, care formează o coamă înaltă, asemenea unui acoperiş în două ape al unei case.
Originea lăzii de zestre este necunoscută, dar există studii care arată că aceasta a fost folosită în Antichitate, de egipteni, de greci şi de romani. La noi, lada de zestre era nelipsită din lumea satului, fiind unul dintre cele mai importante obiecte din gospodăria ţărănească. Lada de zestre era ţinută la capătul laviţelor sau al patului şi adăpostea zestrea femeii sau pe cea a fetei de măritat. Întotdeauna, tânăra mireasă îşi aducea, în lada de zestre, la casa mirelui, îmbrăcămintea, păretarele, covoarele, ştergarele, ţesăturile şi tot ce avea, precizează muzeograful Florina Oprea.
Pe lăzi apar motive de origine străveche, tradiţionale, simboluri apotropaice solare, cum ar fi roata, cocârla, redate sub forma unor semicercuri, dar motivele cel mai des întâlnite sunt spicul, brăduţul, cruciţa şi afinul. Aceste motive sunt împărţite pe verticală, în două grupuri dispuse simetric, separate de un motiv central. Culorile sunt obţinute din coloranţi naturali, cum este lutul, şi diverse plante.
Decorul dispus pe suprafaţa lăzilor cuprinde motive creştine, cum e crucea, motive geometrice, linii întretăiate, oblice, zigzaguri, cercuri, romburi, rozeta solară şi diferite motive vegetale, precum bradul, a explicat Florina Oprea pentru AGERPRES.
(Foto: Historia.ro)
