O investigație publicată de The Wall Street Journal (WSJ) a declanșat un scandal politic la București după ce ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, i-a fost atribuită o afirmație potrivit căreia Statele Unite ar putea provoca schimbări de guvern, fiind invocată căderea iminentă, la acel moment, a Guvernului Bolojan.

Relatarea ridică întrebări și din cauza unei întâlniri pe care diplomata a avut-o la București cu Sorin Grindeanu și alți oficiali români, însă până în prezent nu există dovezi publice care să demonstreze că Washingtonul, ambasadoarea sau politicieni români au coordonat înlăturarea Executivului.
Investigația originală a The Wall Street Journal a fost publicată pe 25 septembrie sub titlul „The Mystery Man Shadowing Kimberly Guilfoyle as She Pushes Deals Across Europe”. Subiectul principal al articolului nu este România, ci relația ambasadoarei SUA cu Christos Marafatsos, un lobbyist pentru grupul grec Aktor, prezent alături de aceasta la numeroase întâlniri oficiale din Europa de Sud-Est.

Jurnaliștii Rebecca Ballhaus, Dana Mattioli, Joe Parkinson și Drew Hinshaw descriu activitatea intensă a ambasadoarei în promovarea exporturilor americane de gaze naturale lichefiate către Europa Centrală și de Est, prin așa-numitul Coridor Vertical. În acest context apare și episodul referitor la România.
„Putem face asta oricărei țări dorim”
Potrivit The Wall Street Journal, în luna martie, Kimberly Guilfoyle ar fi participat la o cină la Atena, alături de oficiali americani și greci. În timpul unei dispute cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, discuția ar fi ajuns la situația politică din România și la perspectiva căderii Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Referindu-se la prăbușirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle ar fi spus: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici.” Ministrul grec i-ar fi răspuns că Statele Unite nu pot înlocui un guvern ales de cetățeni.
WSJ precizează că relatarea se bazează pe o persoană care ar fi participat la cină și pe alte persoane cărora episodul le-ar fi fost povestit ulterior. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea conversației. Acest detaliu este esențial: nu a fost prezentată public o înregistrare a conversației, iar afirmația este contestată de reprezentantul legal al diplomatei.
Întâlnirea de la București cu Sorin Grindeanu
Controversa a căpătat o dimensiune mult mai puternică în România după readucerea în atenție a unei întâlniri desfășurate pe 31 martie 2026, la restaurantul Isoletta din București. Imagini publicate de FlashPaparazzi și ulterior de G4Media îl arată pe Sorin Grindeanu alături de Kimberly Guilfoyle, Bogdan Ivan, care era atunci ministru al Energiei, și Florin Vlădică, consilier la Administrația Prezidențială.

Întâlnirea nu este, așadar, o informație bazată doar pe surse anonime: existența ei este documentată fotografic. Sorin Grindeanu a confirmat discuția, dar susține că subiectul a fost Coridorul Vertical de Gaze, proiect prin care gazul natural lichefiat ajuns în Grecia ar urma să fie transportat spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală și Ucraina.
Liderul PSD a respins orice legătură între întâlnire și căderea Guvernului Bolojan, calificând celelalte interpretări drept „pure fabulații”. Duminică, acesta a vorbit și despre o „tentativă de manipulare” privind existența unei conspirații cu partea americană.
Tentativa de manipulare legată de o așa-zisă conspirație împreună cu americanii pentru a-l îndepărta pe incompetentul Bolojan este din categoria conspirațiilor cu pământul plat. Atât mai poate propaganda de dreapta! Să stârnească hohote de râs.
Lucrurile sunt însă mult mai simple: pe Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii, nici illuminati și nici vreun alt ordin secret, ci l-au demis peste 88% dintre români pentru că a guvernat foarte prost și a dus România în gard!, sunt cuvintele lui Sorin Grindeanu.
Unde apare George Simion
Numele liderului AUR George Simion a intrat în controversă deoarece AUR a susținut moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, iar mai mulți politicieni au cerut explicații privind relațiile sale cu Kimberly Guilfoyle.
Din informațiile publice verificate până acum nu rezultă însă că George Simion ar fi participat la întâlnirea din 31 martie de la București. Simion a declarat pentru G4Media că o cunoaște pe Guilfoyle și că se consideră „prieten bun” cu aceasta, dar a negat că ar fi avut discuții despre înlăturarea Guvernului Bolojan.
Liderul AUR a mai spus că nu acceptă imixtiuni externe în politica românească și că poziția formațiunii sale față de Guvernul Bolojan fusese constantă. Prin urmare, apropierea sau relația personală invocată de Simion nu reprezintă, în sine, o dovadă a unei coordonări politice.
Cum a căzut, în realitate, Guvernul Bolojan
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, prin mecanismul constituțional al moțiunii de cenzură. PSD a ieșit anterior din coaliția de guvernare și s-a alăturat opoziției pentru înlăturarea Cabinetului. Moțiunea a primit 281 de voturi, peste cele 233 necesare. Reuters relata la acel moment că PSD și AUR au cooperat pentru depunerea și adoptarea moțiunii.

Aceasta este legătura factuală demonstrată până acum: PSD și AUR au avut voturile politice care au contribuit direct la demiterea Executivului. Ceea ce nu este demonstrat este că decizia celor două partide ar fi fost luată la solicitarea ambasadoarei SUA în Grecia sau a administrației americane.
Cronologia a alimentat însă suspiciunile. Pe 31 martie are loc întâlnirea Guilfoyle-Grindeanu, pe 20 aprilie PSD decide prin consultare internă ieșirea din coaliție, pe 23 aprilie miniștrii PSD demisionează, iar pe 5 mai moțiunea susținută de PSD și AUR duce la căderea Guvernului Bolojan.
Succesiunea evenimentelor justifică întrebări jurnalistice privind conținutul întâlnirilor, dar nu demonstrează singură o relație de cauzalitate.
În spatele scandalului se află și gazul american
Investigația WSJ este, în primul rând, despre diplomație, energie și lobby. Administrația Trump urmărește extinderea exporturilor de gaz natural lichefiat american în Europa, iar Grecia reprezintă una dintre porțile de intrare.
Kimberly Guilfoyle a promovat intens Coridorul Vertical, care ar permite transportarea gazului din Grecia spre Bulgaria, România și alte state din regiune. The Wall Street Journal scrie că alături de ambasadoare a apărut în repetate rânduri Christos Marafatsos, lobbyist al Aktor Group.
Acesta a participat la atât de multe întâlniri încât unii oficiali ar fi crezut că face parte din echipa diplomatică a ambasadoarei. Potrivit WSJ, Aktor îl plătise pe Marafatsos pentru activități de lobby în Statele Unite, iar compania intrase între timp în afacerile cu gaze.
Jurnaliștii americani investighează tocmai suprapunerea dintre promovarea politicii energetice americane și interesele unor companii private. Avocatul lui Kimberly Guilfoyle susține că ambasadoarea a colaborat cu companii din sectorul energetic prin canale oficiale și contestă interpretările privind un comportament necorespunzător.
Cine este Kimberly Guilfoyle și cât de apropiată este de Donald Trump
Kimberly Guilfoyle este juristă, fost procuror în California și fostă prezentatoare Fox News. Ulterior a devenit una dintre figurile cunoscute ale cercului politic al lui Donald Trump.
În campania prezidențială din 2020, ea a condus Trump Victory Finance Committee, structura de strângere de fonduri asociată campaniei lui Trump și Partidului Republican. Documentele și relatările din acea perioadă confirmă rolul său important în operațiunea financiară a campaniei.
Guilfoyle a avut și o legătură personală directă cu familia Trump: a fost timp de mai mulți ani partenera, ulterior logodnica lui Donald Trump Jr., fiul cel mare al actualului președinte american. Cei doi s-au despărțit înainte ca ea să își preia mandatul diplomatic.
Donald Trump a fost cel care a ales-o pentru postul de ambasador al SUA în Grecia, anunțând nominalizarea în decembrie 2024 și descriind-o drept o „prietenă și aliată apropiată”.
Senatul american a confirmat-o în septembrie 2025, iar Guilfoyle și-a prezentat scrisorile de acreditare președintelui Greciei în noiembrie 2025. Este prima femeie care ocupă postul de ambasador al Statelor Unite la Atena.
Așadar, legătura sa cu Donald Trump nu este una indirectă: a lucrat pentru campania sa, a făcut parte ani de zile din cercul familiei și a fost nominalizată personal de președinte pentru actualul post diplomatic.
Scandalul ajunge și în justiție
După apariția dezvăluirilor, deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a formulat plângeri penale pentru trădare împotriva lui Sorin Grindeanu, George Simion și a fostului ministru al Energiei Bogdan Ivan. Acestea reprezintă însă acuzațiile unui politician și nu constatări ale procurorilor sau ale unei instanțe.
De asemenea, Dominic Fritz, liderul USR, le-a cerut public lui Grindeanu și Simion să explice dacă au existat discuții despre moțiunea de cenzură sau despre schimbarea Guvernului. PSD și AUR resping scenariul unei intervenții externe.
Ce știm și ce nu știm în acest moment
Din informațiile publice se pot stabili câteva fapte: The Wall Street Journal a publicat investigația, publicația atribuie ambasadoarei o afirmație extrem de controversată despre posibilitatea schimbării unor guverne, Guilfoyle s-a întâlnit cu Sorin Grindeanu la București în aceeași perioadă, tema Coridorului Vertical de Gaze a fost discutată, PSD a părăsit ulterior guvernarea, iar PSD și AUR au contribuit prin vot la demiterea Guvernului Bolojan.
În schimb, nu există în acest moment o probă publică care să demonstreze că întâlnirea cu ambasadoarea a avut ca obiect organizarea căderii Guvernului Bolojan sau că Statele Unite au ordonat PSD și AUR să voteze moțiunea de cenzură. Tocmai această diferență dintre faptele documentate și ipotezele apărute ulterior în lumea politică autohtonă este esențială pentru a fi precauți privind acest nou „scandal” ce zguduie mai marii țării.
Surse:
The Wall Street Journal, The Mystery Man Shadowing Kimberly Guilfoyle as She Pushes Deals Across Europe-WSJ, publicat de Rebecca Ballhaus, Dana Mattioli, Joe Parkinson și Drew Hinshaw
Relatarea Reuters privind demiterea Guvernului Bolojan din 5 mai 2026
Imaginile întâlnirii Grindeanu-Guilfoyle publicate de G4Media









