Guvernul României a transmis o informare oficială pentru a clarifica motivele și efectele majorării impozitelor și taxelor locale pe clădiri, terenuri și autovehicule, în urma întrebărilor primite din partea jurnaliștilor. Precizările vin în contextul reformei fiscale asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al angajamentelor privind reducerea deficitului bugetar.
De ce a fost necesară reforma
Potrivit Guvernului, România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietății, doar 0,55% din PIB, comparativ cu media UE de 1,85%. În același timp, existau diferențe mari de impozitare între localități, valorile nu reflectau prețurile reale de piață, iar peste o treime din impozite nu erau încasate. Toate acestea au dus la pierderi importante pentru bugetele locale și la creșterea transferurilor de la bugetul de stat. Executivul arată că reforma fusese asumată încă din perioada 2021–2022, prin PNRR și negocierile cu Comisia Europeană, însă aplicarea a fost amânată de guvernele anterioare. Lipsa deciziilor a pus în pericol atragerea fondurilor europene și plata unor sume de ordinul sutelor de milioane de euro.
Contextul adoptării măsurilor
Actul normativ a fost adoptat în decembrie 2025, cu termene scurte de intrare în vigoare, după întârzieri cauzate de decizii ale Curții Constituționale și de proceduri legale. Guvernul recunoaște că acest calendar comprimat a creat dificultăți la nivel local, inclusiv probleme tehnice și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale, dar precizează că disfuncționalitățile sunt în curs de remediere.
Impactul bugetar estimat
Aplicarea noilor reguli va aduce, potrivit estimărilor, o creștere a veniturilor din impozitele pe proprietate cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, adică peste 30% față de 2025. Sumele suplimentare provin din impozitele pe clădiri, terenuri și autovehicule și rămân integral la bugetele locale.
Ce se schimbă la impozitarea clădirilor și terenurilor
Guvernul a actualizat baza de impozitare, eliminând valorile istorice care nu mai reflectau realitatea economică. Valoarea impozabilă medie a fost majorată cu aproximativ 70%, ca etapă tranzitorie până la introducerea impozitării la valoarea de piață, programată cel mai devreme pentru 1 ianuarie 2027. Totodată, au fost eliminate reducerile automate acordate în funcție de vechimea clădirilor sau de tipul acestora, iar facilitățile fiscale pot fi acordate doar punctual, prin decizie locală, în limite stricte. Autoritățile locale păstrează competența de a stabili cotele concrete de impozitare, în intervalele prevăzute de lege. Executivul avertizează că, în anumite cazuri, creșterea finală a impozitului poate depăși media de 70–80%, ca efect cumulat al eliminării reducerilor, al majorării bazei de calcul și al deciziilor consiliilor locale privind cotele.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul de calcul rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, pentru a asigura continuitate și aplicare uniformă. Noutatea constă în diferențierea valorilor în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât vehiculele mai poluante să plătească impozite mai mari. În cazul autoturismelor hibride, Guvernul precizează că diferențierea nu se mai face doar pe categoria „hibrid”, ci în funcție de nivelul emisiilor de CO₂, sub pragul de 50 g/km, conform cerințelor stabilite de Comisia Europeană pentru validarea jaloanelor din PNRR.
Concluzia Executivului
Guvernul susține că reforma era inevitabilă și necesară pentru corectarea inechităților, creșterea performanței administrației locale și menținerea accesului României la fondurile europene. Deși recunoaște dificultățile de implementare din primele luni, Executivul afirmă că măsurile vor asigura, pe termen mediu, un sistem fiscal mai echitabil și mai predictibil.
Întregul text al informării venit din partea Guvernului poate fi citit AICI.
