Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj amplu și nuanțat după ce a fost huiduit astăzi, 24 ianuarie 2026, la Focșani, în timpul manifestărilor dedicate Zilei Unirii Principatelor Române. Șeful statului a ales să răspundă nu prin confruntare, ci printr-un apel la reflecție, responsabilitate civică și asumare.
„Trăim momente complicate, dar într-o zi de sărbătoare cred că trebuie să ne bucurăm puțin și să reflectăm”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că 24 ianuarie nu este doar o comemorare istorică, ci și un prilej de recunoștință și luciditate. El a comparat semnificația acestei zile cu cea a marilor sărbători istorice, ca momente de conștientizare a faptului că existăm și construim împreună. Președintele a amintit că, în urmă cu 167 de ani, o clasă politică „cu toate limitele ei” a reușit să ducă la capăt un ideal major, pregătit cu mult timp înainte. De aici, spune Nicușor Dan, pornește și o întrebare esențială pentru prezent: ce înseamnă, de fapt, patriotismul.
„Patriotismul înseamnă, desigur, să fii mândru de cine ești, dar nu să te bați cu pumnul în piept. Patriotismul înseamnă să acționezi pentru ca potențialul pe care comunitatea ta îl are să fie realizat”, a afirmat acesta. În viziunea sa, adevăratul patriotism este legat de asumare, de capacitatea de a recunoaște atât binele, cât și greșelile, și de a le corecta, nu de a transfera constant vina către alții.
Referindu-se direct la huiduielile din timpul ceremoniei, președintele a subliniat că dreptul de a protesta este unul legitim și câștigat cu sacrificii. Totuși, a avertizat că acest drept vine la pachet cu o responsabilitate civică: aceea de a analiza atent oamenii și ideile în care sunt puse speranțele și de a gândi dincolo de reacția de moment.
„Aveți o responsabilitate față de voi, față de copiii voștri și față de România întreagă”, a transmis Nicușor Dan, încheind mesajul cu un apel la unitate și maturitate democratică. „La mulți ani, Focșani! La mulți ani, România!”, a fost mesajul final al președintelui, într-o zi care, dincolo de tensiuni, rămâne una dintre pietrele de temelie ale statului român modern.
