În anul 2025, polițiștii au intervenit la 138.385 de semnalări în contextul violenței domestice, aproape la fel de multe în mediul urban (67.010) și în cel rural (71.335), arată date oficiale ale Inspectoratul General al Poliției Române. Fenomenul rămâne o prioritate pentru instituție, care își concentrează eforturile pe protejarea victimelor și tragerea la răspundere a agresorilor.
Comparativ cu anul 2024, numărul faptelor penale înregistrate a scăzut cu 16,3% (de la 59.345 la 49.660 de fapte). Scăderi s-au înregistrat pentru lovire sau alte violențe (de la 36.417 la 26.877), amenințare (de la 7.460 la 6.283) și abandon de familie (de la 4.641 la 4.254). Cele mai multe infracțiuni raportate rămân cele de „lovire sau alte violențe”, reprezentând 54% din total, arată un comunicat de presă al IGPR.
Un instrument folosit de polițiști pentru protecția victimelor este ordinul de protecție provizoriu, emis la fața locului atunci când există risc iminent pentru viața sau integritatea victimei. În 2025, au fost emise 15.856 astfel de ordine, dintre care 5.904 au fost confirmate de instanță. Pentru nerespectarea ordinelor provizorii au fost sesizate 1.134 infracțiuni, iar pentru încălcarea ordinelor definitive, 6.337 infracțiuni.
De asemenea, sistemul de monitorizare electronică a agresorilor, operațional din 1 octombrie 2024, a fost aplicat în 4.860 de situații, iar 2.681 dintre acestea au fost asociate ordinelor provizorii. Polițiștii arată că nicio persoană care a beneficiat de brățară de monitorizare, respectând condițiile de utilizare, nu a fost victima unei infracțiuni de omor.
Măsurile recente prevăd verificări la domiciliul victimelor și al agresorilor pentru a constata dacă starea conflictuală s-a agravat, în baza noii metodologii operative.
România și violența împotriva femeilor: date relevante
Date internaționale și europene arată că violența împotriva femeilor, adesea în context domestic, rămâne o problemă gravă în România. Aproximativ 48,9% dintre femeile care au avut vreodată un partener au raportat că au suferit forme grave de violență — fizică, psihologică sau sexuală — comisă de partenerul intim, un nivel semnificativ mai ridicat decât media Uniunii Europene (31,8%). Proporția femeilor care au suferit violență fizică sau amenințări din partea partenerului este de aproximativ 25,4%, dublu față de media UE (10,7%). România se situează printre țările cu cele mai ridicate rate de violență în cuplu din UE, în special în mediul rural, spun cei de la European Institute for Gender Equality.
Datele arată, de asemenea, că jumătate dintre femeile din mediul rural care au avut un partener au raportat acte de violență din partea acestuia, clasând România în topul țărilor UE pentru acest indicator. Aceste statistici indică faptul că astfel de acte nu sunt evenimente izolate, ci un fenomen structural. Violența împotriva femeilor, în familie sau în cuplu, nu afectează doar victimele directe, ci are consecințe asupra copiilor, familiilor și societății în ansamblu. În plus, există dovezi că atitudinile tolerate sau minimizate față de violența domestică pot perpetua ciclul abuzului.
Este esențial ca instituțiile, dar și comunitățile locale și mass-media, să trateze cu seriozitate acest fenomen, să sprijine eficient victimele și să promoveze educația privind respectul, egalitatea și non-violența. Combaterea reală a violenței împotriva femeilor necesită nu doar legislație și intervenție rapidă, ci și schimbări culturale profunde.
Context legal: conform definiției din Legea 217/2003, violența domestică include orice acțiune sau inacțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică sau economică într-un cadru de familie sau între parteneri, actuali sau foști, arată chiar Poliția Română.
